bunt
Sari la navigare
Sari la căutare
![]() |
română
Etimologie
Din poloneză bunt, rusă бунт (bunt) < germană Bund.
Pronunție
- AFI: /bunt/
Substantiv
Declinarea substantivului bunt | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | bunt | bunturi |
Articulat | buntul | bunturile |
Genitiv-Dativ | buntului | bunturilor |
Vocativ | buntule | bunturilor |
- (înv. și reg.) conspirație; răscoală.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online