burghiere
română
Etimologie
Din burghiu.
Pronunție
- AFI: /bur.gi'e.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului burghiere | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | burghiere | burghieri |
| Articulat | burghierea | burghierile |
| Genitiv-Dativ | burghierii | burghierilor |
| Vocativ | burghiere | burghierilor |
- operație de executare a unei găuri cu ajutorul burghiului.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online