bustle
Aspect
(English)
Etimologie
Din nordică veche búask ("a se pregăti").
Pronunție
- AFI: /'bʌsəl/
Substantiv
bustle, pl. bustles
Sinonime
Expresii
Verb
Conjugarea verbului to bustle | |
Infinitiv | to bustle |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
bustles |
Trecut simplu | bustled |
Participiu trecut | bustled |
Participiu prezent | bustling |
- (normal urmărit de about) a se forfoti, a se fâțâi, a se agita
- The commuters bustled about inside the train station.
- (normal urmărit de with) a furnica, a mișuna
- The train station was bustling with commuters.