Sari la conținut

bustle

De la Wikționar, dicționarul liber

(English)

Etimologie

Din nordică veche búask ("a se pregăti").

Pronunție

  • AFI: /'bʌsəl/


Substantiv

bustle, pl. bustles

  1. agitație, freamăt
    I love the hustle and bustle of downtown New York.
  2. (înv.) turnură (la rochie)

Sinonime

Expresii


Verb


Conjugarea verbului
to bustle
Infinitiv to bustle
Prezent simplu
pers. 3 sg.
bustles
Trecut simplu bustled
Participiu trecut bustled
Participiu prezent bustling
  1. (normal urmărit de about) a se forfoti, a se fâțâi, a se agita
    The commuters bustled about inside the train station.
  2. (normal urmărit de with) a furnica, a mișuna
    The train station was bustling with commuters.

Sinonime

Referințe