Sari la conținut

câinie

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din câine + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /kɨjˈni.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
câinie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ câinie invariabil
Articulat câinia invariabil
Genitiv-Dativ câiniei invariabil
Vocativ câinie invariabil
  1. atitudine sau faptă plină de răutate, de cruzime; câinoșenie.


Traduceri

Anagrame

Referințe