câinie

română

Etimologie

Din câine + sufixul -ie.

Pronunție

• AFI: /kɨjˈni.e/

Substantiv

Declinarea substantivului câinie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	câinie	invariabil
Articulat	câinia	invariabil
Genitiv-Dativ	câiniei	invariabil
Vocativ	câinie	invariabil

1. atitudine sau faptă plină de răutate, de cruzime; câinoșenie.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• anciei
• icneai
• înecai

Referințe

• DEX '98 via DEX online