cârcăli

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din sârbocroată krkaljiti.

Pronunție

  • AFI: /kɨr.kə'li/


Verb


Conjugarea verbului
cârcăli
Infinitiv a cârcăli
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
cârcălesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să cârcălească
Participiu cârcălit
Conjugare IV
  1. (v.refl. tranz.) (pop.) a (se) frige numai pe deasupra (un aliment); a (se) perpeli.
  2. (v.tranz.) a murdări.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe