cățărătoare

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din cățărător.

Pronunție

  • AFI: /kə.ʦə.rə'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
cățărătoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cățărătoare cățărătoare
Articulat cățărătoarea cățărătoarele
Genitiv-Dativ cățărătoarei cățărătoarelor
Vocativ cățărătoareo cățărătoarelor
  1. persoană care se cațără.


Traduceri

Anagrame

Referințe