cățărător

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) cățăra + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /kə.ʦə.rə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
cățărător
Singular Plural
Masculin cățărător cățărători
Feminin cățărătoare cățărătoare
Neutru cățărător cățărătoare
  1. care se cațără.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
cățărător
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cățărător cățărători
Articulat cățărătorul cățărătorii
Genitiv-Dativ cățărătorului cățărătorilor
Vocativ cățărătorule cățărătorilor
  1. persoană care se cațără.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe