Sari la conținut

călărit

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a călări.

Pronunție

  • AFI: /kə.lə'rit/


Substantiv


Declinarea substantivului
călărit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ călărit călărite
Articulat călăritul călăritele
Genitiv-Dativ călăritului călăritelor
Vocativ călăritule călăritelor
  1. călărie.


Traduceri

Anagrame

Referințe