cătur

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
cătur
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cătur cături
Articulat căturul căturii
Genitiv-Dativ căturului căturilor
Vocativ căturule căturilor
  1. (reg.) arbore tânăr.


Traduceri

Anagrame

Referințe