cătur

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /kə'tur/

Substantiv

Declinarea substantivului cătur
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cătur	cături
Articulat	căturul	căturii
Genitiv-Dativ	căturului	căturilor
Vocativ	căturule	căturilor

1. (reg.) arbore tânăr.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• căruț
• cuarț
• cutra
• acruț
• curat
• cruța
• curta

Referințe

• DEX '98 via DEX online