căzătură

română

Etimologie

Din a cădea + sufixul -ătură.

Pronunție

• AFI: /kə.zə'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului căzătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	căzătură	căzături
Articulat	căzătura	căzăturile
Genitiv-Dativ	căzăturii	căzăturilor
Vocativ	căzătură	căzăturilor

1. faptul de a cădea.
2. (la pl.) deșeuri.
3. (depr.) om sau animal bătrân și neputincios; om degradat moralicește.
4. porțiune de pădure bătrână, cu copacii doborâți de vânt.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online