caiet

De la Wikționar, dicționarul liber
Caiete

română

Etimologie

Din franceză cahier.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
caiet
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ caiet caiete
Articulat caietul caietele
Genitiv-Dativ caietului caietelor
Vocativ caietule caietelor
  1. fasciculă de foi de hârtie legate sau broșate împreună, folosită la scris, desenat etc.
    Caiet de școală.
  2. publicație periodică cuprinzând diverse studii, note sau informații dintr-un anumit domeniu de activitate.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe