caiețel

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din caiet + sufixul -el.

Pronunție

  • AFI: /ka.je'ʦel/


Substantiv


Declinarea substantivului
caiețel
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ caiețel caiețele
Articulat caiețelul caiețelele
Genitiv-Dativ caiețelului caiețelelor
Vocativ caiețelule caiețelelor
  1. diminutiv al lui caiet.


Traduceri

Anagrame

Referințe