calomfir
Aspect

Etimologie
Din neogreacă ϰαρυάφυλλον (karyáfyllon) sau ϰαρυοφύλλι (karyofýlli), ϰαλάφυλλον (kaláfyllon). Confer bulgară калофeр (kalofer).
Pronunție
- AFI: /ka.lom'fir/
Substantiv
| Declinarea substantivului calomfir | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | calomfir | calomfiri |
| Articulat | calomfirul | calomfirii |
| Genitiv-Dativ | calomfirului | calomfirilor |
| Vocativ | calomfirule | calomfirilor |
- (bot.) (Chrysanthemum balsamita sau Tanacetum balsamita) plantă erbacee perenă, aromatică, cu tulpina catifelată, frunzele ovale compuse și florile galbene; calapăr.
Sinonime
- (bot.) (pop.) calapăr, (reg.) busuiocul-fetelor, busuiocul-sfintelor, izma-Maicii-Preciste
Vezi și
Traduceri
plantă; floare
|
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online