calus

Vezi și : căluș, cāļus

Fractură cominutivă a humerusului cu formație de calus (1.)

română

Etimologie

Din franceză calus. Confer latină callum.

Pronunție

• AFI: /'ka.lus/

Substantiv

Declinarea substantivului calus
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	calus	calusuri
Articulat	calusul	calusurile
Genitiv-Dativ	calusului	calusurilor
Vocativ	-	-

1. (anat.) țesut osos nou care sudează capetele rezultate din fractura unui os.
2. (bot.) țesut vegetal care se formează pe rănile diferitelor organe ale plantei, cicatrizându-le.

Cuvinte derivate

• calusare

Cuvinte compuse

• calus vicios

Traduceri

țesut osos

engleză: callus (English) franceză: calus (français) m., cal (français) m. italiană: callo (italiano) m.

portugheză: calo (português) m. spaniolă: callo (español) m.

Referințe

• DEX online

---

franceză

(français)

Etimologie

Din latină callus < callum.

Pronunție

• AFI: /ka.ly/

Substantiv

calus m., calus pl.

1. (med.) bătătură
2. (fig.) întărire a inimii
3. (anat.) calus
4. (bot.) calus

Sinonime

• 1: durillon
• 3: cal

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire