cant
Etimologie
Din germană Kante.
Pronunție
- AFI: /kant/
Substantiv
| Declinarea substantivului cant | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cant | canturi |
| Articulat | cantul | canturile |
| Genitiv-Dativ | cantului | canturilor |
| Vocativ | cantule | canturilor |
- muchie, latură a unor obiecte.
- parte a copertei de carton care depășește dimensiunile filelor unei cărți legate, ale unui caiet sau ale unui registru.
- margine, muchie a suprafeței de alunecare a schiurilor.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online