carmelit

română

Etimologie

Din franceză carmélite.

Pronunție

• AFI: /kar.me'lit/

Substantiv

Declinarea substantivului carmelit
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	carmelit	carmeliți
Articulat	carmelitul	carmeliții
Genitiv-Dativ	carmelitului	carmeliților
Vocativ	carmelitule	carmeliților

1. călugăr catolic care aparține unui ordin înființat în Spania în sec. XIII.

Cuvinte derivate

• carmelită

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online