carnețel

română

Etimologie

Din carnet + sufixul -el.

Pronunție

• AFI: /kar.ne'ʦel/

Substantiv

Declinarea substantivului carnețel
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	carnețel	carnețele
Articulat	carnețelul	carnețelele
Genitiv-Dativ	carnețelului	carnețelelor
Vocativ	carnețelule	carnețelelor

1. diminutiv al lui carnet.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• centrale
• crenelat

Referințe

• DEX '98 via DEX online