carpelă

Carpela este situată în centrul florii

română

Etimologie

Din franceză carpelle < greacă καρπός (karpós, „fruct”).

Pronunție

• AFI: /kar'pe.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului carpelă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	carpelă	carpele
Articulat	carpela	carpelele
Genitiv-Dativ	carpelei	carpelelor
Vocativ	carpelă, carpelo	carpelelor

1. (bot.) frunzișoară modificată situată în centrul unei flori, care poartă ovulele.

Vezi și

• floare
• gineceu
• ovul

Traduceri

frunză modificată, element constitutiv al gineceului

arabă: متاع (العربية) catalană: carpel (català) m. cehă: pestík (čeština) m. daneză: frugtanlæg (dansk) n. engleză: carpel (English) esperanto: karpelo (Esperanto) finlandeză: emilehti (suomi) franceză: carpelle (français) m. galiciană: carpelo (galego) m. germană: Stempel (Deutsch) m., Karpell (Deutsch) m. (rar)

italiană: carpello (italiano) m. letonă: auglenīca (latviešu) f. lituaniană: piestelė (lietuvių) maghiară: termőtáj (magyar) neerlandeză: vruchtbeginsel (Nederlands) poloneză: owocolistek (polski) portugheză: carpelo (português) m. spaniolă: carpelo (español) m. suedeză: fruktämne (svenska) n. turcă: meyva yaprağı (Türkçe), karpel (Türkçe)

Referințe

• DEX online