ceasornicărie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ceasornicar + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /ʧe̯a.sor.ni.kə'ri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
ceasornicărie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ceasornicărie ceasornicării
Articulat ceasornicăria ceasornicăriile
Genitiv-Dativ ceasornicăriei ceasornicăriilor
Vocativ ceasornicărie ceasornicăriilor
  1. meseria de ceasornicar.


Traduceri

Etimologie

Din ceasornic + sufixul -ărie.

Substantiv


Declinarea substantivului
ceasornicărie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ceasornicărie ceasornicării
Articulat ceasornicăria ceasornicăriile
Genitiv-Dativ ceasornicăriei ceasornicăriilor
Vocativ ceasornicărie ceasornicăriilor
  1. atelier, prăvălie unde se repară sau se vând ceasornice.


Traduceri

Referințe