ceatal
Etimologie
Din turcă çatal („furcuță”) (DAR; Ronzevalle 72). Cuvânt puțin folosit, cunoscut mai ales ca toponim, în Dobruja.
Pronunție
- AFI: /ʧe̯aˈtal/
Substantiv
| Declinarea substantivului ceatal | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ceatal | invariabil |
| Articulat | ceatalul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | ceatalului | invariabil |
| Vocativ | ceatalule | invariabil |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online