cecitate

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză cécité < latină caecitas, caecitatis.

Pronunție

  • AFI: /ʧe.ʧi'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
cecitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cecitate invariabil
Articulat cecitatea invariabil
Genitiv-Dativ cecității invariabil
Vocativ cecitate invariabil
  1. absență a vederii datorită unor leziuni ale mediilor transparente oculare, ale retinei, ale căilor nervoase sau ale centrilor vederii; ablepsie, orbire.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe