cerit

română

Etimologie

Din franceză cérite.

Pronunție

• AFI: /ʧe'rit/

Substantiv

Declinarea substantivului cerit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cerit	invariabil
Articulat	ceritul	invariabil
Genitiv-Dativ	ceritului	invariabil
Vocativ	ceritule	invariabil

1. mineral care conține pământuri rare, în special oxid de ceriu.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cirte
• cerți
• creți
• recit

Referințe

• DEX '98 via DEX online