Sari la conținut

ceteț

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din slavă (veche) čĩtĩcĩ.

Pronunție

  • AFI: /ʧe'teʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
ceteț
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ceteț ceteți
Articulat cetețul ceteții
Genitiv-Dativ cetețului ceteților
Vocativ cetețule ceteților
  1. (înv.) persoană care citește; cititor.


Traduceri

Referințe