cititor

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Din a citi + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /ʧi.ti'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
cititor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cititor cititori
Articulat cititorul cititorii
Dativ-Genitiv cititorului cititorilor
Vocativ cititorule cititorilor
  1. (adesea adjectival) persoană care citește.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe