chaleur
franceză
(français)
Etimologie
Din franceză veche chalor < latină calōrem, forma de acuzativ singular pentru calor („căldură”).
Înrudit cu catalană calor, italiană calore, occitană calor, chalor, portugheză calor și spaniolă calor.
Pronunție
Substantiv
chaleur f., chaleurs pl.
- (fiz.) căldură
- Il craint la chaleur.
- (spec.) încălzire
- (fig.) căldură, ardoare
- Dans la chaleur du combat, dans le feu de l'action.
- (sexol.) călduri
- Être en chaleur.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Locuțiuni
- éclair de chaleur
- en chaleur
- pompe à chaleur
- récupérateur de chaleur
- récupérateur de chaleur des eaux usées
- vague de chaleur