chiculiță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din chică + sufixul -uliță.

Pronunție

  • AFI: /ki.ku'li.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
chiculiță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ chiculiță chiculițe
Articulat chiculița chiculițele
Genitiv-Dativ chiculiței chiculițelor
Vocativ chiculiță chiculițelor
  1. (pop.) diminutiv al lui chică; chicuță.


Traduceri

Referințe