chiculiță

română

Etimologie

Din chică + sufixul -uliță.

Pronunție

• AFI: /ki.ku'li.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului chiculiță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	chiculiță	chiculițe
Articulat	chiculița	chiculițele
Genitiv-Dativ	chiculiței	chiculițelor
Vocativ	chiculiță	chiculițelor

1. (pop.) diminutiv al lui chică; chicuță.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online