chilacayote

spaniolă

(español)

Etimologie

Din limba nahuatl (clasică) tzilacāyohtli.

Pronunție

• AFI: /tʃi.la.ka.ˈʝo.te/

Substantiv

chilacayote m., chilacayotes pl.

1. (bot.) gen de bostănel (Cucurbita ficifolia)
2. (bot.) mai multe genuri de tâlvi sau tigve (Marah macrocarpus sau Cucurbita foetidissima)

Sinonime

• 1: (bot.) cidra cayote, cidra

Vezi și

• cucurbitácea

Referințe

• Real Academia Española
• Wiktionary