ciohodar
română
Etimologie
Din turcă çuhadar.
Pronunție
- AFI: /ʧo.hoˈdar/
Substantiv
| Declinarea substantivului ciohodar | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ciohodar | ciohodari |
| Articulat | ciohodarul | ciohodarii |
| Genitiv-Dativ | ciohodarului | ciohodarilor |
| Vocativ | ciohodarule | ciohodarilor |
- slujbaș la curtea domnească din Țara Românească și Moldova având obligația să îngrijească de încălțămintea domnului sau îndeplinind funcția de lacheu al acestuia.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online