Sari la conținut

ciohodar

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din turcă çuhadar.

Pronunție

  • AFI: /ʧo.hoˈdar/


Substantiv


Declinarea substantivului
ciohodar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ciohodar ciohodari
Articulat ciohodarul ciohodarii
Genitiv-Dativ ciohodarului ciohodarilor
Vocativ ciohodarule ciohodarilor
  1. slujbaș la curtea domnească din Țara Românească și Moldova având obligația să îngrijească de încălțămintea domnului sau îndeplinind funcția de lacheu al acestuia.


Traduceri

Referințe