cioltar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din turcă çultari.

Pronunție

  • AFI: /ʧolˈtar/


Substantiv


Declinarea substantivului
cioltar
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cioltar cioltare
Articulat cioltarul cioltarele
Genitiv-Dativ cioltarului cioltarelor
Vocativ cioltarule cioltarelor
  1. (înv. și pop.) pătură (de postav), de obicei înflorată sau împodobită cu diferite cusături, care se pune sub șa.


Traduceri

Anagrame

Referințe