cir
Etimologie
Din ucraineană чyр (čyr).
Pronunție
- AFI: /ʧir/
Substantiv
| Declinarea substantivului cir | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cir | invariabil |
| Articulat | cirul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | cirului | invariabil |
| Vocativ | - | invariabil |
- (reg.) zeamă (îngroșată) scoasă din mămăliga care fierbe, înainte de a fi mestecată (și care se mănâncă separat); terci.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online