circumspecție

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină circumspectio, franceză circonspection.

Pronunție

  • AFI: /ʧir.kum'spek.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
circumspecție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ circumspecție circumspecții
Articulat circumspecția circumspecțiile
Genitiv-Dativ circumspecției circumspecțiilor
Vocativ circumspecție circumspecțiilor
  1. (livr.) prudență, precauție, rezervă.


Traduceri

Anagrame

Referințe