circumspect

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină circumspectus, franceză circonspect.

Pronunție

  • AFI: /ʧir.kum'spekt/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
circumspect
Singular Plural
Masculin circumspect circumspecți
Feminin circumspectă circumspecte
Neutru circumspect circumspecte
  1. (livr.) care vorbește și acționează cu prudență, cu rezervă; care trădează, exprimă prudență; precaut, prudent, rezervat.


Traduceri

Referințe