ciuroi

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Probabil din a ciurui.

Pronunție

  • AFI: /ʧuˈroj/


Substantiv


Declinarea substantivului
ciuroi
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ciuroi ciuroaie
Articulat ciuroiul ciuroaiele
Genitiv-Dativ ciuroiului ciuroaielor
Vocativ ciuroiule ciuroaielor
  1. izvor care curge pe un scoc ori jgheab îngust.


Traduceri

Referințe