clan

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză clan.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
clan
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ clan clanuri
Articulat clanul clanurile
Genitiv-Dativ clanului clanurilor
Vocativ clanule clanurilor
  1. comunitate gentilică caracteristică comunei primitive, formată din oameni legați prin relații de rudenie și de limbă.
  2. (peior.) clică.


Traduceri

Referințe