cleveti

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din slavă (veche) klevetati.

Pronunție

  • AFI: /kle.ve'ti/


Verb


Conjugarea verbului
cleveti
Infinitiv a cleveti
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
clevetesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să clevetească
Participiu clevetit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (pop. și fam.) a calomnia, a ponegri, a bârfi, a defăima.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe