bârfi

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare
Variante de scriere Vezi și : barfi

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Creație expresivă (Iordan, BF, II, 192), bazată pe consonanța blf, mlf, care trebuie să sugereze ideea de obiect flasc (bolfă, boarfe), sau de a amesteca în mod confuz (molfăi).

Este evidentă relația expresivă a lui bârfi cu boarfe; pentru corelația „gură” și „cârpă”, confer fleancă, fleoarță, bleancă. Numai ca o curiozitate trebuie să amintim că Crețu 309 consideră bârfi ca rezultat al lui brăfi, *brăfni, metateză a lui fabulari.

Pronunție

  • AFI: /bɨrˈfi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) bârfa
Infinitiv a (se) bârfa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) bârfesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) bârfească
Participiu bârfat
Conjugare IV
  1. (v.tranz., intranz., și refl.) a se vorbi de rău.
  2. (v.tranz.) a vorbi mult și fără rost.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe