cloș

română

Etimologie

Din franceză cloche.

Pronunție

• AFI: /kloʃ/

Substantiv

Declinarea substantivului cloș
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cloș	cloșuri
Articulat	cloșul	cloșurile
Genitiv-Dativ	cloșului	cloșurilor
Vocativ	cloșule	cloșurilor

1. croială largă, în formă de clopot, cu falduri ori evazată, cu firele țesăturii așezate oblic.
2. (adjectival)

   Rochie cloș

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• scol

Referințe

• DEX '98 via DEX online