coșniță

română

Etimologie

Din slavă (veche) košĩnica.

Pronunție

• AFI: /'koʃ.ni.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului coșniță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	coșniță	coșnițe
Articulat	coșnița	coșnițele
Genitiv-Dativ	coșniței	coșnițelor
Vocativ	coșniță	coșnițelor

1. coș mic de nuiele sau de papură, folosit la târguieli.
2. stup făcut din papură, paie, nuiele etc.

Expresii

• Bani de(sau pentru) coșniță = sumă destinată târguielilor (zilnice) pentru procurarea alimentelor

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• canoist
• scontai

Referințe

• DEX '98 via DEX online