cogestiune

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din co + gestiune (după franceză cogestion).

Pronunție

  • AFI: /ko.ʤes.tiˈu.ne/


Substantiv


Declinarea substantivului
cogestiune
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cogestiune cogestiuni
Articulat cogestiunea cogestiunile
Genitiv-Dativ cogestiunii cogestiunilor
Vocativ cogestiune cogestiunilor
  1. gestiune ținută în comun de mai multe persoane.


Traduceri

Referințe