coinstigatoare
română
Etimologie
Din coinstigator.
Pronunție
- AFI: /ko.in.sti.ga'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului coinstigatoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | coinstigatoare | coinstigatoare |
| Articulat | coinstigatoarea | coinstigatoarele |
| Genitiv-Dativ | coinstigatoarei | coinstigatoarelor |
| Vocativ | coinstigatoareo | coinstigatoarelor |
- instigatoare împreună cu alții la săvârșirea unei infracțiuni.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online