coleașă

română

Etimologie

Origine necunoscută. Apare în mai multe limbi slave: bulgară кулияша (kulijaša), sârbocroată kuliješ, ruteană kułesa, poloneză kułesz(a), rusă kuleš, cehă kulaše, gulaše; (Cihac, II, 68; Iordan, Dift., 77), dar nu pare a fi cuvânt autentic slav, confer Berneker 642.

Este greu de susținut din maghiară köles („mei”) (Weigand, Jb., XVI, 222; Gáldi, Dict., 88), dacă se are în vedere răspândirea cuvântului; totuși, trebuie să aibă legătură cu maghiară gulyas > română gulaș („terci cu sos și carne”).

Pronunție

AFI: /koˈle̯a.ʃə/

Substantiv

Declinarea substantivului coleașă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	coleașă	coleșe
Articulat	coleașa	coleșele
Genitiv-Dativ	coleșei	coleșelor
Vocativ	coleașă	coleșelor

(reg.) mămăligă (moale).
un fel de terci făcut din făină de grâu fiartă sau prăjită în unt sau în untură.

Traduceri

Anagrame

caloase

Referințe

DEX '98 via DEX online