colibă
Aspect
Etimologie
Din slavă (veche) koliba.
Pronunție
- AFI: /ko'li.bə/
Substantiv
Declinarea substantivului colibă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | colibă | colibe |
Articulat | coliba | colibele |
Genitiv-Dativ | colibei | colibelor |
Vocativ | colibă | colibelor |
- casă mică și sărăcăcioasă.
- adăpost provizoriu pentru oameni și uneori, pentru animale, făcut din bârne, din crengi etc. și acoperit cu paie, ramuri etc.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online