colindătoare

română

Etimologie

Din colindător.

Pronunție

• AFI: /ko.lin.də'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului colindătoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	colindătoare	colindătoare
Articulat	colindătoarea	colindătoarele
Genitiv-Dativ	colindătoarei	colindătoarelor
Vocativ	colindătoareo	colindătoarelor

1. persoană care colindă, care cânta colinde.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online