comanditară
română
Etimologie
Din comanditar.
Pronunție
- AFI: /ko.man.di'ta.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului comanditară | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | comanditară | comanditare |
| Articulat | comanditara | comanditarele |
| Genitiv-Dativ | comanditarei | comanditarelor |
| Vocativ | comanditaro | comanditarelor |
- (în economia capitalistă) persoană care comanditează sau, (p.ext.), finanțează.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online