combiner

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Din combină + sufixul -ar. Confer rusă комбаинeр (kombainer).

Pronunție

  • AFI: /kom.bi'ner/


Substantiv


Declinarea substantivului
combiner
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ combiner combineri
Articulat combinerul combinerii
Genitiv-Dativ combinerului combinerilor
Vocativ combinerule combinerilor
  1. muncitor calificat care manevrează o combină.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe