recombina

română

Etimologie

Din franceză recombiner.

Pronunție

• AFI: /re.kom.biˈna/

Verb

Conjugarea verbului recombina
Infinitiv	a recombina
Indicativ prezent pers. 1 sg.	recombin
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să recombine
Participiu	recombinat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a combina din nou elementele unui tot.
2. (v.refl. recipr.) a realiza o recombinare.

Cuvinte derivate

• recombinare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• combinare
• combainer
• combinera

Referințe

• DEX '98 via DEX online