Sari la conținut

manevra

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză manœuvrer.

Pronunție

  • AFI: /ma.ne'vra/


Verb


Conjugarea verbului
manevra
Infinitiv a manevra
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
manevrez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să manevreze
Participiu manevrat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (despre locomotive, trenuri, nave) a executa o manevră.
  2. (v.intranz.) (despre unități militare) a executa o manevră.
  3. (v.tranz.) a manipula un aparat, un dispozitiv tehnic etc.
  4. (v.tranz.) a mânui bani.
  5. (v.intranz.) (fig.) a întrebuința diverse mijloace (incorecte) pentru a reuși într-o acțiune.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe