comoștenitor
română
Etimologie
Din co- + moștenitor (după franceză cohéritier).
Pronunție
- AFI: /ko.moʃ.te.ni'tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului comoștenitor | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | comoștenitor | comoștenitori |
| Articulat | comoștenitorul | comoștenitorii |
| Genitiv-Dativ | comoștenitorului | comoștenitorilor |
| Vocativ | comoștenitorule | comoștenitorilor |
- (jur.) persoană care moștenește împreună cu alții pe cineva, considerată în raport cu aceștia.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
|
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online