comoștenitor

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din co- + moștenitor (după franceză cohéritier).

Pronunție

  • AFI: /ko.moʃ.te.ni'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
comoștenitor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ comoștenitor comoștenitori
Articulat comoștenitorul comoștenitorii
Genitiv-Dativ comoștenitorului comoștenitorilor
Vocativ comoștenitorule comoștenitorilor
  1. (jur.) persoană care moștenește împreună cu alții pe cineva, considerată în raport cu aceștia.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe