comunicant

română

Etimologie

Din franceză communicant.

Pronunție

• AFI: /ko.mu.ni'kant/

Adjectiv

Declinarea adjectivului comunicant
	Singular	Plural
Masculin	comunicant	comunicanți
Feminin	comunicantă	comunicante
Neutru	comunicant	comunicante

Cuvinte compuse

• vase comunicante

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din a comunica.

Substantiv

Declinarea substantivului comunicant
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	comunicant	comunicanți
Articulat	comunicantul	comunicanții
Genitiv-Dativ	comunicantului	comunicanților
Vocativ	comunicantule	comunicanților

1. persoană care comunică ceva; (spec.) persoană care dă răspunsul la o anchetă lingvistică.

Cuvinte derivate

• comunicantă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online