comunica

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză communiquer.

Pronunție

  • AFI: /ko.mu.ni'ka/


Verb


Conjugarea verbului
comunica
Infinitiv a comunica
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
comunic
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să comunice
Participiu comunicat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a face cunoscut, a da de știre; a informa, a înștiința, a spune.
  2. (v.intranz.) (despre oameni, comunități sociale etc.) a se pune în legătură, în contact cu...; a vorbi cu...
  3. (v.intranz.) a fi în legătură cu..., a duce la...
    Cămara comunică cu pivnița.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe